NOUA MEA ADRESA ESTE WWW.ECONJURNAL.WORDPRESS.COM

Va astept la noua mea adresa cu noi articole axate pe istoria economica, economia institutiilor, discutii interactive despre free markets si alte subiecte pasionante… Rustam

In cautarea unui Eldorado

Lacunele sistemului de educatie superioara din Republica Moldova sint bine cunoscute si recunoscute de toata lumea, atat de studenti cat si de mediul de afaceri din tara sau clasa politica. Acest lucru incurajeaza o mare parte din tinerii basarabeni sa-si tenteze norocul la studii in strainatate sau sa adopte o solutie radicala care este abandonarea studiilor si parasirea definitiva a tarii.

In cautarea unui Eldorado avem tendinta de a ne convinge ca odata ajuns in Europa nu ma mai intorc niciodata in Moldova… In Moldova voi putea sa ma intorc oricand dar in sens invers situatia e complet diferita – de cate ori ne repetam acest lucru. Odata plecati uitam de situatia politica, sociala, economica, demografica a tarii noastre. “Da oare shini se gandeshte la mini” mi-ar reprosa un cetatean model… Dupa doi ani de absenta din Moldova intorcandu-ma acasa mi s-a parut flagranta invidia, ura si atitudinea ignorenta care domina in societatea moldoveneasca. Citind lucrarile lui Hume sau Smith asupra capacitatilor de adaptare si interesului indivizilor de a trai in comunitate mi-am dat seama ca sociatatea moldoveneasca este la o etapa intermediara intre o societate primitiva si aceea unde toti indivizii realizeaza ca au un interes comun de a trai in comunitate si a imparti unele bunuri economice. De ce la o etapa intermediara? Deoarece oamenii inca isi pun sistematic intrebari ce tin de interesul crearii unei comunitati, partajarii de informatie si pastrarea/protejarea unor bunuri colective.

J.F. Kennedy zicea “Intreaba-te ce poti face tu pentru tara ta si nu ce face ea pentru tine”, eu as zice intreaba-te ce poti face tu, impreuna cu tara si poporul tau pentru ameliorarea situatiei generale.

Beneficiind de o experienta universitara sau chiar si profesionala in strainatate voi, tinerii de astazi sinteti atat prezentul cat si viitorul tarii si veti putea contribui prin eforturi culturale, economice sau altele la ameliorarea generala a climatului social.

C’est à nous de construire un modèle économique viable où il y aurait des opportunités intéressantes pour tout le monde et où il ferait bon à vivre.

Leadership pe timpuri de criza

In Evul Mediu succesul era considerat ca un prestigiu social si personal. Structura si tactica razboiului din timpuri facea ca energia si decizia individuala a leaderului, atat cat si prezenta sa in fruntea “echipei sale” constituia un element strategic esential. Prezenta lui Napoleon pe campurile de batalie presupun ca era resimtita atat de ai sai cat si de catre adversari. Este de deplorat disparitia acestui fenomen.

Functiile “sefului” au evoluat devenind tot mai rationale si automatizate, facand sa dispara personalitatea acestuia; calculul de rezultate substituidu-se intuitiei. “The big cheaf” devine un simplu lucrator de birou – o persoana usor de inlocuit…

Acest mecanism sau proces social minimizeaza rolul si pozitia sociala a antreprenorului capitalist. Or, in aceasta perioada de criza economica si de ne-incredere in sistemul actual de guvernare avem nevoie mai mult decat oricand de un stimulus, un choc endogen prin intermediul unor noi metode de productie, de comunicatie, gestionare a resurselor umane si capitalului fix sau dupa termenii marxisti a raportului si fortei de productie – formand impreuna superstructura societatii.

Modelul impersonal ameninta disparitia antreprenorilor in sinul organizatiilor moderne. Odata cu automatizarea progresului capitalist de catre tehnocratii organizaltiilor care  urmaresc maximizarea eficientii structurii si a profitului degajat – prezentul model economic dezvolta in sine insasi radacinile disparitiei sale.

Plan Anti-Criza

Propuneri:

- Crearea unui Fond cu scopul sustinerii si incurajarii activitatilor de productie si investitie a IMM-urilor facilitindule accesul la credite

- Finantarea Fondului din banii acumulati in urma procesului activ de privatizare

- Limitarea costurile de functionare atat publice cat si private prin crearea unui organism “Cost Killer” independent care ar evalua eficienta structurilor publice

- Cresterea investitiilor publice in sectoarele strategice prin crearea unui fond in parteneriat cu investitori straini

- Identificarea unei clientele/parteneri comerciali solvabili si anticiparea nevoilor durabile a acestora

- Exemplul german si nu american referitor la politica comerciala si industriala
- Investitii publice in:

1. Crearea unui program de instruire profesionala pentru persoanele deja in activitate sau care se intorc din strainatate pentru o egalitate mai apropiata intre Cererea si Oferta de munca

2. Cooperarea cu organismele si fondurile straine deja existente care ofera credite si servicii de consulting gratuite pentru moldovenii, aflati in strainatate avant intentii antreprenoriale in RM. Optimizarea resurselor ar fi posibila prin crearea unui singur Fond detinut in parti egale de catre statul RM si organismele straine prezente pe teritoriul Moldovei.

- Atragerea capitalului strain prin cooperarea organismelor publice din RM cu asociatiile de afaceri prezente in tarile UE

- Scutirea de impozite pt profitul reinvestit nu doar pt companiile cu sediul in strainatate

- Dezvoltarea spiritului antreprenorial in randul populatiei

Help, I need somebody… not FMI!

Ne apropiem probabil de cea mai importanta criza economica din ultimii 70 de ani. Aceasta criza este 100/100 “Made in America”. SUA si-a exportat produsele financiare toxice in toata lumea, filozofia sa de dereglementare a pietilor si cultura sa de iresponsabilitate a marilor directori financiari si industriali.

In prezent US are nevoie de masuri radicale pentru relansarea economiei nationale si ca si pe timpurile Marii Depresii actorii financiari vor propune masuri care prevad o reducere drastica a cheltuielilor budgetare.

Insa efectele crizei nu s-au oprit la frontierele tarilor din Occident, statele mai putin dezvoltate sau cele facand parte din BRIC (Brazilia, Rusia, India, China) fiind deasemenea molipsite de aceasta boala americana. In timp ce America absorba toate saving-urile monetare a agentilor economici din lumea intreaga pentru a-si regla problemele, tarile mai putin dezvoltate sint nevoite sa-si stringa centura si sa se pregateasca pentru vremuri dificile… Statele cu un deficit comercial important, cu datorii mari cat si cele care intretin relatii comerciale dezvoltate cu US vor avea de suferit cel mai mult.

Numarul tarilor care cer ajutor financiar de la FMI este in continua crestere. Insa ar trebui sa fim mai prudenti deoarece Fondul Monetar International isi scoate vechile trucuri monetariste, cum ar fi diminuarea masei monetare sau reducerea cheltuielilor publice, efectul acestor masuri fiind agravarea inegalitatilor la nivel mondial. In timp ce statele dezvoltate vor aplica politici anticiclice cu scopul stabilizarii situatiei economice, tarile in curs de dezvoltare vor adopta masurile de destabilizare prescrise de catre FMI care vor avea ca efect o evaporare a capitalului vital pentru economiile acestora.

Cu zece ani in urma, dupa criza din tarile asiatice autoritatile monetare si politice vorbeau mult despre reformarea arhitecturii financiare mondiale. Putine lucruri au fost facute…

Astazi, ca si in 1944 la Bretton Woods, institutiile financiare internationale sint constiente de necesitatea reformarii sistemului actual si totusi avanseaza cu viteza melcului.

15 ani si un razboi mondial au fost necesari pentru reglementarea sistemului financiar mondial care a constituit motivul principal declansarii Marii Depresii economice din ‘29. Sa speram ca nu vom fi nevoiti sa asteptam atat de mult, luand in consideratie nivelul de interdependenta a economiile mondiale pretul care-l vom plati va fi cu mult mai MARE!

O Analiza Alternativa a Pietii de Imobil din Moldova

Piata imobiliara din Republica Moldova reprezinta o dilema atat pentru populatia de rand cat si pentru expertii autohtoni.

Stagnarea cresterii spectaculoase a preturilor si volumului de tranzactii, observata in ultimele doua luni, poate fi considerata ca un trend durabil ? O inversare a tendintei ascendente in urmatoarele 6-8 luni poate fi de asteptat? Scaderea preturilor cu 5,2% in septembrie poate fi considerata ca unul din primele simptome a reversarii situatiei prezente pe piata imobiliara din Moldova. Dar cresterea recenta a volumului de tranzactii imobiliare in contextul actual de panica atat in sfera financiara cat si in cea reala controverseaza prognozele de regresie a pietii facute de expertii economici la inceputul trimestrului II a.c.

Considerand ca analizele clasice efectuate de experti in domeniu nu permit explicarea tuturor paradoxelor pietii imobiliare din Republica Moldova si anume cresterea importanta a numarului tranzactiilor care in luna septembrie a.c. a constituit 24116, sau cu 54,8% mai multe decat in luna similara a anului 2007, din acest motiv am decis sa recurg la o analiza alternativa utilizand teorii mai putin cunoscute, cum ar fi efectul de iluzie monetara si procesul de anticipare adaptativa.

Iluzia monetara reprezinta comportamentul prin care un agent economic (atat consumator cat si producator) confunda pretul relativ, care include nivelul inflatiei, cu pretul nominal observat pe piata.

Efectul iluziei monetare controverseaza existenta unei rationalitati perfecte a agentilor economici. In cadrul unui articol intitulat « Money Illusion », publicat de catre The Quarterly Journal of Economics, Tversky, Diamond si Shafir demonstreaza ca agentii economici (atat producatori cat si consumatori) prefera si acorda mai multa importanta cadrului nominal, ignorand preturile relative.

Toate datele referitor la evolutia pietii de imobil din Republica Moldova demonstreaza bine existenta unui efect de iluzie monetara, ceea ce inseamna ca concetatenii nostri realizand anticipari, in ceea ce priveste veniturile personale sau preturile la majoritatea bunurilor economice, in functie de evolutia anterioara a acestora se cred mai bogati decat sint in realitate. Aceasta metoda de anticipare mai este numita adaptativa deoarece agentii economici in procesul de anticipare iau in calcul nivelul preturilor din perioada precedenta asumand o marja de eroare.

Cum am mentionat mai sus, evolutia numarului de tranzactii imobiliare intre ianuarie si septembrie a.c. poate fi caracterizata prin stagnarea acestuia incepind cu aprilie 2008, dupa care observam o crestere importanta in septembrie. Care sunt factorii care au determinat reversarea tendintei ?

Sa rezonam, deci in termeni de iluzie monetara si anticipari adaptative. Intre aprilie si august ’08 volumul tranzactiilor imobiliare s-a stabilizat la un nivel inferior celui de la inceputul anului, acest lucru putand fi explicat prin acumularea de lichiditati din partea agentilor economici pe motiv de precautie in contextul crizei financiare care afecta de o maniera extrem de dramatica economia reala atat in tarile dezvoltate cat si in regiunea Europei Centrale si de Est. Fenomenul de monetary saving reprezinta tendinta agentilor economici de a constitui rezerve de lichiditati in context de incertitudine economica.

Autoritatile monetare locale si politice au depus eforturi mari de comunicare pentru a minimiza riscurile legate de efectele crizei internationale asupra economiei nationale inducand in eroare atat populatia Republicii Moldova cat si investitorii straini. Prin consecinta agentii economici autohtoni anticipand dupa metoda adaptativa o revenire a prosperitatii economice in Moldova si Occident, au supraevaluat veniturile actuale si cele anticipate.

Formula urmatoare reprezinta procesul de anticipare adaptativa dupa care agentii economici se conduc si sunt indusi des in eroare :

P^a_t+1 <    P_t

Unde :

·         P^a_t+1 : puterea de cumparare in t+1

·         P_t : puterea de cumparare actuala

Odata ce agentii economici vor elimina eroarea de anticipare si vor iesi din iluzia monetara, rezultatul va fi o modificare semnificativa a comportamentului acestora. Acest lucru va implica o corectie importanta a pietii de imobil.

Este necesara o politica de informare a populatiei referitor la riscurile reale de stagnare economica atat in Republica Moldova cat si in statele dezvoltate, unde un numar important de moldoveni exerseaza o activitate profesionala. Tensiunile create pe piata de imobil vor putea fi calmate doar prin intermediul sustinerii publice a sistemului bancar cu scopul evitarii unei panici generale in randul populatiei si in mediul de afaceri din Moldova. Totodata, actorii pietii de imobil vor fi nevoiti sa revina asupra fixarii preturilor in cadrul tranzactiilor imobiliare pentru a misca un sector vital economiei nationale.

Note:

Bursa Lara

Fisher, I. (1928) : The Money Illusion

J.M. Keynes (1936) : The General Theory of Employement, Interest, and Money

---

Capitalismul perversat de catre Reagan, Thatcher sau Greenspan?

In aceste momente dificile pentru economia mondiala ne intrebam cu totii cine a provocat aceasta criza, care s-a adeverit a fi cea mai violenta dupa cea din 1929. Cred ca este important sa mentionez aici evolutia ciclica a economiei internationale care a cunoscut perioade lungi de crestere sau recesiune (ciclul Kondratieff) si perioade mai scurte (ciclul Kitchin). De fapt  dupa perioada de prosperitate care a durat 30 de ani economia mondiala a cunoscut cate o criza majora in fiecare deceniu (1979, 1987, 1999 si recent criza ipoteco-financiara care a inceput in 2007). Sa revenim deci la radacinile perversarii capitalismului modern, caci despre asta vorbesc toti economistii. Avem toti nevoie de o judecata pentru vinovatii declansarii haosului, deschiderei cutiei Pandorei. Urmarind atent noutatile economico-sociale observam cu totii cat de mediatizat este subiectul modificarii sistemului financiar international si a capitalismului in general. Intro emisiune TV recenta, François Fillon, prim ministrul francez, declara probabila o nationalizare generala a bancilor comerciale din Franta daca acestea din urma refuza finantarea economiei reale prin restringerea numarului de credite acordate IMM-urilor si micilor antreprenori. Statul francez punand la dispozitia bancilor un fond de 10 miliarde euro pentru refinantarea acestora, incearca sa rezolve in cel mai scurt timp problema de lichiditate intilnita de bancile comerciale. Aceste actiuni reprezinta doar partea – scurt termen. Pe termen lung statul analizeaza nationalizarea partiala sau generala a bancilor comerciale. As putea da si alte exemple, ca nationalizarea partiala a bancilor in Anglia, intrarea autoritatilor americane in capitalul unor banci din SUA, etc … Directorul Fondului Monetar International, Dominique Strauss-Kahn a declarat recent ca institutia sa va propune un plan de actiuni pentru regularizarea sistemului financiar mondial. Planul dezvoltat de FMI va fi dat public in timpul summitului G20 care va avea loc pe 15 noiembrie 2008 in SUA. Sa-i multumim deci Presedintelui Bush pentru unica sa decizie rationala de a organiza aceast summit pe teritoriu american…

Cine-i vinovatul… Economistii afirma ca domnul Greenspan a declansat totul prin intermediul politicii monetare condusa de Fed, institutia dirijata de acesta din urma timp indelungat. Si daca am deschide ochii mai bine si am incerca intradevar sa intelegem mecanismul declansator am realiza ca punctul plecarii constituie anii 1980, odata cu deregularizarea pietilor financiare. Aceasta revolutie financiara, sustinuta de catre Reagan si Thatcher pune sfarsit capitalismului managerial si permite creareea unor structuri imense conduse de actionari cu un singur scop – realizarea unui profit maxim cu costuri minime.

Ronald Reagan, Margaret Thatcher si Alan Greenspan au fost considerati timp indelungat genii economiei mondiale. Criza actuala ne face sa revenim asupra actiunilor neoliberale si sa ne punem intrebari referitor la eficienta politicilor de dereglementare a sistemului financiar. 

Sa revenim la perioada de reconstructie a sistemului financiar international si aplicarea unor politici mai putin liberale din parte statelor dezvoltate. Vorbim deci despre perioada care a urmat primul razboi mondial si s-a soldat, in termeni economici, cu o trilogie: Keynes, Sistemul Fordist si implicarea masiva a statului in politica economica nationala. Criza din ‘79, cresterea preturilor si a somajului (care dupa Keynes reprezinta un enorm paradox deoarece in viziunea sa sunt 2 optiuni: inflatie importanta si somaj mic, sau somaj important si inflatie mica) au provocat o abandonare din partea statelor a politicilor preconizate de catre Keynes si abandonarea sistemului fordist odata cu concentrarea puterii in mainele Bursei.

Ce observam astazi in presa economica? “Avem nevoie de un nou Bretton Woods” – spune Nicolas Sarkozy, presedintele Frantei. “Statul trebuie sa se implice masiv in economie” – spune Gordon Brown, prim ministrul GB. Avem nevoie de un nou Keynes, as spune eu… 

Si Alan Greenspan? Mai vrem un vinovat… Actiunile lui Greenspan au constituit un element declansator, politica sa monetara ducand la haosul actual. Dupa 11 sept. 2001 Greenspan, anticipand o cadere brutala a moralului cetatenilor US a redus drastic rata dobanzii ceea ce a dus la o crestere masiva a volumului creditelor acordate persoanelor fizice. Un american cu un venit mediu ducea acelasi nivel de viata ca un trader de pe Wall Street! Politica monetara a domnului Greenspan autoriza persoanele fizice sa imprumute si sa consume cat mai mult de unde si bulele financiare si imobiliare create in practic toate economiile dezvoltate. In Franta preturile la imobil au crescut de 2,5 ori intre 1997 si 2008! In ultimele 2 luni valoarea pietii a scazut cu 15%… 

Putem deci vorbi despre o grava eroare de politica monetara si economica. 

Si ca incheiere, un zoom asupra veniturilor actorilor financiari de pe Wall Street care au acumulat venituri de practic 100 miliarde pentru 1000 miliarde de pierderi inregistrate de institutiile conduse de acestia…

 

P.S. As vrea sa specific ca nu fac parte din economistii radicali care considera ca capitalismul nu mai are nici un motiv de existenta si este ineficient. Tuturor tinerilor economisti, nu va limitati la o lectura neoclasica si la literatura economica din revistele super cunoscute. J.K. Galbraith, J.M. Keynes, Weber, Saint Simon, Marx merita atentia noastra…

Piata imobiliara din RM – Exces de sperante si optimism

As fi putut intitula acest mic articol “O comparatie intre pietile de imobil a Republicii Moldova si Florida anilor 1920″. Cunoastem cu totii, mai mult sau mai putin evenimentele care au avut loc in anii 1920 si recesiunea economica care a inceput in toamna anului 1929 si a durat pana la sfarsitul mandatului Presedintelui Hoover. O ameliorare a situatiei a inceput sa fie vizibila odata cu alegerea lui Roosevelt la functia de Presedinte a SUA.

Toate natiunile au cunoscut si inca continua sa cunoasca perioade mai “celebre” care ies din comun, ne putand fi clasate printre celelalte evenimente. Marea depresie economica din 1929 inca mai reprezinta in memoria economistilor una din cele mai violente crize economico-sociale care a condus la pierderea locurilor de munca pentru milioane de persoane.

Nu intentionez sa fac aici o analiza a cauzelor si efectelor crizei din 1929. As vrea doar sa scot in evidenta fenomenul de speculatie si excesul de optimism, doua caracteristici prezente in cadrul marilor recesiuni economice.

Care-i legatura cu piata imobiliara din Republica Moldova?

Voi incerca sa explic legatura intre piata imobiliara din Republica Moldova si excesul de optimism omniprezent pe pietile din SUA in anii 1920 printr-un exemplu simplu de tot care tine de piata de imobil din Florida cu putin timp inaintea marii recesiuni din ‘29. In aceasta perioada  un boom pe piata de imobil din Florida se crea pe baza unor motive reale, ca climatul favorabil pentru activitatea de turism si un venit anual per cap de locuitor mai important decat media natinonala. Aceasta situatie a dus la o crestere importanta a pietii si dezvoltarea activitatilor de speculatie bazate pe sperante.

J. K. Galbraith scria in una din lucrarile sale economice ca traim intro lume nu cu oameni pe care ar trebui sa-i convingem, dar cu oameni care cauta un pretext pentru a fi convinsi. Aceasta fraza ne spune multe atat despre evenimentele care au stat la baza declansarii crizei din 1929 cat si despre evenimentele care au avut loc recent pe pietele financiare internationale.

Sa revenim la cazul Floridei, unde speculatorii credeau, sau sperau ca acest orasel va deveni in curand centrul turistic mondial si valoarea imobilului va creste de o maniera spectaculoasa. Valoarea loturilor de pamant, care se gaseau la distante considerabile de oras si erau regiuni ne populate, crestea in fiecare zi. Si atat timp cat unii cumparau pentru a realiza un profit, anticipand o crestere semnificativa a pietii, nu exista nici un motiv de ingrijorare deoarece preturile cresteau automat odata cu cererea! Ceea ce inseamna ca speculatorii, prin actiunile lor de cumparare, alimentau tendinta de crestere a preturilor pe piata imobiliara din Florida. Acest mecanism sta la baza crearii celor mai mari bule imobiliare si poate explica cresterea spectaculoasa a valorii pietii imobiliare din Republica Moldova deoarcece actorii pietii se implica masiv in proiecte imobiliare oferind posibilitatea pentru cumparatori de a avansa doar un mic procent din pretul total, astfel incuranjand actul de cumparare. Insa ce se va intampla cand cumparatorii nu vor mai fi capabili sa achite soldul din motive bine cunoascute (recesiunea in economiile occidentale va afecta serios sectorul de servicii la persoana si constructie in care lucreaza majoritatea cumparatorilor de imobil din Moldova)???

Aceasta situatie nu putea dura mult timp. Daca va amintiti de Karl Marx, el spunea ca sistemul capitalist poate functiona doar in cazul in care pentru fiecare bun economic exista un cumparator. Odata cu largirea gamei si cresterea nivelului de productie, procesul de vanzare devine tot mai complicat de realizat, de unde crizele de sur-productie.

Teoria lui Marx poate fi aplicata si in cazul pietii imobiliare. La inceputul anului 1928 toti cei care au investit masiv in imobilul din Florida au vrut sa-si transforme bunurile posedate in bani, lucru care s-a adeverit a fi extrem de dificil. In curand valoarea pietii s-a prabusit si “marii” speculatori si-au orientat investitiile spre piata financiara. Rezultatul il cunoastem cu totii…

As vrea aici sa-mi reafirm pozitia referitor la evolutia valorii pietii imobiliare din Republica Moldova. Exista un intreg panel de motive care ma face sa afirm ca stagnarea pietii si chiar o descrestere a preturilor este de asteptat. Sa nu uitam ca o mare parte a populiei care a cumparat un bun imobil sau intentioneaza sa cumpere a facut apel la organismele financiare din Occident, pentru finantarea actului de cumparare. In urma crizei financiare bancile din Europa au majorat de o maniera semnificativa rata de dobanda, trecand de la 4% – 5% la 8% in mediu. Conditiile de acordare a creditelor devin tot mai stricte. Calmarea tensiunilor pe piata materiilor prime si anticiparile extrem de pesimiste referitor la cresterea economica mondiala (lucru care va afecta atat nivelul salariilor pentru moldovenii care au o activitate in strainatate cat si preturile pentru materiile prime) confirma previziunile care le-am facut mai sus.

Cum am putea profita de criza in economiile occidentale…

“Ne indreptam spre o descrestere economica, care dupa parerea mea este inevitabila. Acest fenomen nu este neaparat negativ pentru societatile noastre. Oamenii vor acorda mai mult timp activitatilor de recreere si filozofie. A produce in cantitati mai mari, cu un cost cat mai mic nu va mai constitui obiectivul central al tuturor societatilor.”

Aceasta idee apartine unui din cei mai mari economisti ai secolului XIX, John Stuart Mill. Este uimitor ca un economist liberal de origine engleza a scris in secolul al XIX-lea despre fenomenul descresterii economice, subiect astazi de o extrema actualitate.

Este evident ca Mill nu vorbea despre vreo criza financiara, imobiliara sau de incredere in sectorul bancar. Cert este ca J.S. Mill condamna in articolele sale cursa interminabila a capitalistilor dupa un profit maxim, care a dus in zilele noastre la acumularea unor riscuri care au provocat risipirea pietilor internationale dupa un mecanism de domino.

Evenimentele actuale ne pun pe ganduri referitor la o schimbare majora pe arena economica internationala.

Cum poate profita Republica Moldova de aceasta situatie?

Odata cu stagnarea economiei internationale, in Occident se vorbeste tot mai mult despre tarile din Europa de Est, posibilitatile de profit pe care le ofera unele sectoare din aceste tari investitorilor straini precum si despre oportunitatile de cariera oferite de unele mari companii internationale in zona South Central Europe.

Criza actuala pe practic toate pietile dezvoltate reprezinta o oportunitate reala pentru tarile cu o economie in curs de dezvoltare, ca Republica Moldova, sa atraga noi investitori in economie si persoane calificate cu experiente in strainatate (lucru extrem de important pentru economia nationala) prin implementarea unor politici economico-sociale favorabile ameliorarii climatului de afaceri.

Majoritatea cititorilor imi vor reprosa un exces de optimism… Realitatea insa imi da dreptate, o proportie tot mai mare din studentii care fac scoli renumite de business in Franta pleaca pentru o cariera in tarile din estul Europei, deoarece aici, in Franta majoritatea pietilor sunt deja saturate (sau, daca preferati in stare de maturitate), inclusiv cea a persoanelor calificate.

Cresterea spectaculoasa a costurilor de productie in tarile care au aderat recent in UE reprezinta un alt factor care ar putea incita companiile straine sa investeasca in Moldova, ceea ce ar putea constitui un stimulent important pentru tinerii absolventi care au parasit tara sa se intoarca pentru o cariera in Moldova.

Recesiunea in economiile internationale ar putea deci sa profite Republicii Moldova prin revenirea capitalului uman calificat in tara si sporirea numarului de investitori cu conditia ca statul sa promoveze masuri economico-sociale favorabile concurentei, transparentei si antreprenoriatului.