Posts Tagged ‘criza’

h1

Leadership pe timpuri de criza

ianuarie 1, 2009

In Evul Mediu succesul era considerat ca un prestigiu social si personal. Structura si tactica razboiului din timpuri facea ca energia si decizia individuala a leaderului, atat cat si prezenta sa in fruntea “echipei sale” constituia un element strategic esential. Prezenta lui Napoleon pe campurile de batalie presupun ca era resimtita atat de ai sai cat si de catre adversari. Este de deplorat disparitia acestui fenomen.

Functiile “sefului” au evoluat devenind tot mai rationale si automatizate, facand sa dispara personalitatea acestuia; calculul de rezultate substituidu-se intuitiei. “The big cheaf” devine un simplu lucrator de birou – o persoana usor de inlocuit…

Acest mecanism sau proces social minimizeaza rolul si pozitia sociala a antreprenorului capitalist. Or, in aceasta perioada de criza economica si de ne-incredere in sistemul actual de guvernare avem nevoie mai mult decat oricand de un stimulus, un choc endogen prin intermediul unor noi metode de productie, de comunicatie, gestionare a resurselor umane si capitalului fix sau dupa termenii marxisti a raportului si fortei de productie – formand impreuna superstructura societatii.

Modelul impersonal ameninta disparitia antreprenorilor in sinul organizatiilor moderne. Odata cu automatizarea progresului capitalist de catre tehnocratii organizaltiilor care  urmaresc maximizarea eficientii structurii si a profitului degajat – prezentul model economic dezvolta in sine insasi radacinile disparitiei sale.

h1

Plan Anti-Criza

decembrie 2, 2008

Propuneri:

- Crearea unui Fond cu scopul sustinerii si incurajarii activitatilor de productie si investitie a IMM-urilor facilitindule accesul la credite

- Finantarea Fondului din banii acumulati in urma procesului activ de privatizare

- Limitarea costurile de functionare atat publice cat si private prin crearea unui organism “Cost Killer” independent care ar evalua eficienta structurilor publice

- Cresterea investitiilor publice in sectoarele strategice prin crearea unui fond in parteneriat cu investitori straini

- Identificarea unei clientele/parteneri comerciali solvabili si anticiparea nevoilor durabile a acestora

- Exemplul german si nu american referitor la politica comerciala si industriala
- Investitii publice in:

1. Crearea unui program de instruire profesionala pentru persoanele deja in activitate sau care se intorc din strainatate pentru o egalitate mai apropiata intre Cererea si Oferta de munca

2. Cooperarea cu organismele si fondurile straine deja existente care ofera credite si servicii de consulting gratuite pentru moldovenii, aflati in strainatate avant intentii antreprenoriale in RM. Optimizarea resurselor ar fi posibila prin crearea unui singur Fond detinut in parti egale de catre statul RM si organismele straine prezente pe teritoriul Moldovei.

- Atragerea capitalului strain prin cooperarea organismelor publice din RM cu asociatiile de afaceri prezente in tarile UE

- Scutirea de impozite pt profitul reinvestit nu doar pt companiile cu sediul in strainatate

- Dezvoltarea spiritului antreprenorial in randul populatiei

h1

Help, I need somebody… not FMI!

noiembrie 13, 2008

Ne apropiem probabil de cea mai importanta criza economica din ultimii 70 de ani. Aceasta criza este 100/100 “Made in America”. SUA si-a exportat produsele financiare toxice in toata lumea, filozofia sa de dereglementare a pietilor si cultura sa de iresponsabilitate a marilor directori financiari si industriali.

In prezent US are nevoie de masuri radicale pentru relansarea economiei nationale si ca si pe timpurile Marii Depresii actorii financiari vor propune masuri care prevad o reducere drastica a cheltuielilor budgetare.

Insa efectele crizei nu s-au oprit la frontierele tarilor din Occident, statele mai putin dezvoltate sau cele facand parte din BRIC (Brazilia, Rusia, India, China) fiind deasemenea molipsite de aceasta boala americana. In timp ce America absorba toate saving-urile monetare a agentilor economici din lumea intreaga pentru a-si regla problemele, tarile mai putin dezvoltate sint nevoite sa-si stringa centura si sa se pregateasca pentru vremuri dificile… Statele cu un deficit comercial important, cu datorii mari cat si cele care intretin relatii comerciale dezvoltate cu US vor avea de suferit cel mai mult.

Numarul tarilor care cer ajutor financiar de la FMI este in continua crestere. Insa ar trebui sa fim mai prudenti deoarece Fondul Monetar International isi scoate vechile trucuri monetariste, cum ar fi diminuarea masei monetare sau reducerea cheltuielilor publice, efectul acestor masuri fiind agravarea inegalitatilor la nivel mondial. In timp ce statele dezvoltate vor aplica politici anticiclice cu scopul stabilizarii situatiei economice, tarile in curs de dezvoltare vor adopta masurile de destabilizare prescrise de catre FMI care vor avea ca efect o evaporare a capitalului vital pentru economiile acestora.

Cu zece ani in urma, dupa criza din tarile asiatice autoritatile monetare si politice vorbeau mult despre reformarea arhitecturii financiare mondiale. Putine lucruri au fost facute…

Astazi, ca si in 1944 la Bretton Woods, institutiile financiare internationale sint constiente de necesitatea reformarii sistemului actual si totusi avanseaza cu viteza melcului.

15 ani si un razboi mondial au fost necesari pentru reglementarea sistemului financiar mondial care a constituit motivul principal declansarii Marii Depresii economice din ‘29. Sa speram ca nu vom fi nevoiti sa asteptam atat de mult, luand in consideratie nivelul de interdependenta a economiile mondiale pretul care-l vom plati va fi cu mult mai MARE!

h1

Piata imobiliara din RM – Exces de sperante si optimism

octombrie 19, 2008

As fi putut intitula acest mic articol “O comparatie intre pietile de imobil a Republicii Moldova si Florida anilor 1920″. Cunoastem cu totii, mai mult sau mai putin evenimentele care au avut loc in anii 1920 si recesiunea economica care a inceput in toamna anului 1929 si a durat pana la sfarsitul mandatului Presedintelui Hoover. O ameliorare a situatiei a inceput sa fie vizibila odata cu alegerea lui Roosevelt la functia de Presedinte a SUA.

Toate natiunile au cunoscut si inca continua sa cunoasca perioade mai “celebre” care ies din comun, ne putand fi clasate printre celelalte evenimente. Marea depresie economica din 1929 inca mai reprezinta in memoria economistilor una din cele mai violente crize economico-sociale care a condus la pierderea locurilor de munca pentru milioane de persoane.

Nu intentionez sa fac aici o analiza a cauzelor si efectelor crizei din 1929. As vrea doar sa scot in evidenta fenomenul de speculatie si excesul de optimism, doua caracteristici prezente in cadrul marilor recesiuni economice.

Care-i legatura cu piata imobiliara din Republica Moldova?

Voi incerca sa explic legatura intre piata imobiliara din Republica Moldova si excesul de optimism omniprezent pe pietile din SUA in anii 1920 printr-un exemplu simplu de tot care tine de piata de imobil din Florida cu putin timp inaintea marii recesiuni din ‘29. In aceasta perioada  un boom pe piata de imobil din Florida se crea pe baza unor motive reale, ca climatul favorabil pentru activitatea de turism si un venit anual per cap de locuitor mai important decat media natinonala. Aceasta situatie a dus la o crestere importanta a pietii si dezvoltarea activitatilor de speculatie bazate pe sperante.

J. K. Galbraith scria in una din lucrarile sale economice ca traim intro lume nu cu oameni pe care ar trebui sa-i convingem, dar cu oameni care cauta un pretext pentru a fi convinsi. Aceasta fraza ne spune multe atat despre evenimentele care au stat la baza declansarii crizei din 1929 cat si despre evenimentele care au avut loc recent pe pietele financiare internationale.

Sa revenim la cazul Floridei, unde speculatorii credeau, sau sperau ca acest orasel va deveni in curand centrul turistic mondial si valoarea imobilului va creste de o maniera spectaculoasa. Valoarea loturilor de pamant, care se gaseau la distante considerabile de oras si erau regiuni ne populate, crestea in fiecare zi. Si atat timp cat unii cumparau pentru a realiza un profit, anticipand o crestere semnificativa a pietii, nu exista nici un motiv de ingrijorare deoarece preturile cresteau automat odata cu cererea! Ceea ce inseamna ca speculatorii, prin actiunile lor de cumparare, alimentau tendinta de crestere a preturilor pe piata imobiliara din Florida. Acest mecanism sta la baza crearii celor mai mari bule imobiliare si poate explica cresterea spectaculoasa a valorii pietii imobiliare din Republica Moldova deoarcece actorii pietii se implica masiv in proiecte imobiliare oferind posibilitatea pentru cumparatori de a avansa doar un mic procent din pretul total, astfel incuranjand actul de cumparare. Insa ce se va intampla cand cumparatorii nu vor mai fi capabili sa achite soldul din motive bine cunoascute (recesiunea in economiile occidentale va afecta serios sectorul de servicii la persoana si constructie in care lucreaza majoritatea cumparatorilor de imobil din Moldova)???

Aceasta situatie nu putea dura mult timp. Daca va amintiti de Karl Marx, el spunea ca sistemul capitalist poate functiona doar in cazul in care pentru fiecare bun economic exista un cumparator. Odata cu largirea gamei si cresterea nivelului de productie, procesul de vanzare devine tot mai complicat de realizat, de unde crizele de sur-productie.

Teoria lui Marx poate fi aplicata si in cazul pietii imobiliare. La inceputul anului 1928 toti cei care au investit masiv in imobilul din Florida au vrut sa-si transforme bunurile posedate in bani, lucru care s-a adeverit a fi extrem de dificil. In curand valoarea pietii s-a prabusit si “marii” speculatori si-au orientat investitiile spre piata financiara. Rezultatul il cunoastem cu totii…

As vrea aici sa-mi reafirm pozitia referitor la evolutia valorii pietii imobiliare din Republica Moldova. Exista un intreg panel de motive care ma face sa afirm ca stagnarea pietii si chiar o descrestere a preturilor este de asteptat. Sa nu uitam ca o mare parte a populiei care a cumparat un bun imobil sau intentioneaza sa cumpere a facut apel la organismele financiare din Occident, pentru finantarea actului de cumparare. In urma crizei financiare bancile din Europa au majorat de o maniera semnificativa rata de dobanda, trecand de la 4% – 5% la 8% in mediu. Conditiile de acordare a creditelor devin tot mai stricte. Calmarea tensiunilor pe piata materiilor prime si anticiparile extrem de pesimiste referitor la cresterea economica mondiala (lucru care va afecta atat nivelul salariilor pentru moldovenii care au o activitate in strainatate cat si preturile pentru materiile prime) confirma previziunile care le-am facut mai sus.