Plan Anti-Criza

Propuneri:

- Crearea unui Fond cu scopul sustinerii si incurajarii activitatilor de productie si investitie a IMM-urilor facilitindule accesul la credite

- Finantarea Fondului din banii acumulati in urma procesului activ de privatizare

- Limitarea costurile de functionare atat publice cat si private prin crearea unui organism “Cost Killer” independent care ar evalua eficienta structurilor publice

- Cresterea investitiilor publice in sectoarele strategice prin crearea unui fond in parteneriat cu investitori straini

- Identificarea unei clientele/parteneri comerciali solvabili si anticiparea nevoilor durabile a acestora

- Exemplul german si nu american referitor la politica comerciala si industriala
- Investitii publice in:

1. Crearea unui program de instruire profesionala pentru persoanele deja in activitate sau care se intorc din strainatate pentru o egalitate mai apropiata intre Cererea si Oferta de munca

2. Cooperarea cu organismele si fondurile straine deja existente care ofera credite si servicii de consulting gratuite pentru moldovenii, aflati in strainatate avant intentii antreprenoriale in RM. Optimizarea resurselor ar fi posibila prin crearea unui singur Fond detinut in parti egale de catre statul RM si organismele straine prezente pe teritoriul Moldovei.

- Atragerea capitalului strain prin cooperarea organismelor publice din RM cu asociatiile de afaceri prezente in tarile UE

- Scutirea de impozite pt profitul reinvestit nu doar pt companiile cu sediul in strainatate

- Dezvoltarea spiritului antreprenorial in randul populatiei

Help, I need somebody… not FMI!

Ne apropiem probabil de cea mai importanta criza economica din ultimii 70 de ani. Aceasta criza este 100/100 “Made in America”. SUA si-a exportat produsele financiare toxice in toata lumea, filozofia sa de dereglementare a pietilor si cultura sa de iresponsabilitate a marilor directori financiari si industriali.

In prezent US are nevoie de masuri radicale pentru relansarea economiei nationale si ca si pe timpurile Marii Depresii actorii financiari vor propune masuri care prevad o reducere drastica a cheltuielilor budgetare.

Insa efectele crizei nu s-au oprit la frontierele tarilor din Occident, statele mai putin dezvoltate sau cele facand parte din BRIC (Brazilia, Rusia, India, China) fiind deasemenea molipsite de aceasta boala americana. In timp ce America absorba toate saving-urile monetare a agentilor economici din lumea intreaga pentru a-si regla problemele, tarile mai putin dezvoltate sint nevoite sa-si stringa centura si sa se pregateasca pentru vremuri dificile… Statele cu un deficit comercial important, cu datorii mari cat si cele care intretin relatii comerciale dezvoltate cu US vor avea de suferit cel mai mult.

Numarul tarilor care cer ajutor financiar de la FMI este in continua crestere. Insa ar trebui sa fim mai prudenti deoarece Fondul Monetar International isi scoate vechile trucuri monetariste, cum ar fi diminuarea masei monetare sau reducerea cheltuielilor publice, efectul acestor masuri fiind agravarea inegalitatilor la nivel mondial. In timp ce statele dezvoltate vor aplica politici anticiclice cu scopul stabilizarii situatiei economice, tarile in curs de dezvoltare vor adopta masurile de destabilizare prescrise de catre FMI care vor avea ca efect o evaporare a capitalului vital pentru economiile acestora.

Cu zece ani in urma, dupa criza din tarile asiatice autoritatile monetare si politice vorbeau mult despre reformarea arhitecturii financiare mondiale. Putine lucruri au fost facute…

Astazi, ca si in 1944 la Bretton Woods, institutiile financiare internationale sint constiente de necesitatea reformarii sistemului actual si totusi avanseaza cu viteza melcului.

15 ani si un razboi mondial au fost necesari pentru reglementarea sistemului financiar mondial care a constituit motivul principal declansarii Marii Depresii economice din ‘29. Sa speram ca nu vom fi nevoiti sa asteptam atat de mult, luand in consideratie nivelul de interdependenta a economiile mondiale pretul care-l vom plati va fi cu mult mai MARE!

Cum am putea profita de criza in economiile occidentale…

“Ne indreptam spre o descrestere economica, care dupa parerea mea este inevitabila. Acest fenomen nu este neaparat negativ pentru societatile noastre. Oamenii vor acorda mai mult timp activitatilor de recreere si filozofie. A produce in cantitati mai mari, cu un cost cat mai mic nu va mai constitui obiectivul central al tuturor societatilor.”

Aceasta idee apartine unui din cei mai mari economisti ai secolului XIX, John Stuart Mill. Este uimitor ca un economist liberal de origine engleza a scris in secolul al XIX-lea despre fenomenul descresterii economice, subiect astazi de o extrema actualitate.

Este evident ca Mill nu vorbea despre vreo criza financiara, imobiliara sau de incredere in sectorul bancar. Cert este ca J.S. Mill condamna in articolele sale cursa interminabila a capitalistilor dupa un profit maxim, care a dus in zilele noastre la acumularea unor riscuri care au provocat risipirea pietilor internationale dupa un mecanism de domino.

Evenimentele actuale ne pun pe ganduri referitor la o schimbare majora pe arena economica internationala.

Cum poate profita Republica Moldova de aceasta situatie?

Odata cu stagnarea economiei internationale, in Occident se vorbeste tot mai mult despre tarile din Europa de Est, posibilitatile de profit pe care le ofera unele sectoare din aceste tari investitorilor straini precum si despre oportunitatile de cariera oferite de unele mari companii internationale in zona South Central Europe.

Criza actuala pe practic toate pietile dezvoltate reprezinta o oportunitate reala pentru tarile cu o economie in curs de dezvoltare, ca Republica Moldova, sa atraga noi investitori in economie si persoane calificate cu experiente in strainatate (lucru extrem de important pentru economia nationala) prin implementarea unor politici economico-sociale favorabile ameliorarii climatului de afaceri.

Majoritatea cititorilor imi vor reprosa un exces de optimism… Realitatea insa imi da dreptate, o proportie tot mai mare din studentii care fac scoli renumite de business in Franta pleaca pentru o cariera in tarile din estul Europei, deoarece aici, in Franta majoritatea pietilor sunt deja saturate (sau, daca preferati in stare de maturitate), inclusiv cea a persoanelor calificate.

Cresterea spectaculoasa a costurilor de productie in tarile care au aderat recent in UE reprezinta un alt factor care ar putea incita companiile straine sa investeasca in Moldova, ceea ce ar putea constitui un stimulent important pentru tinerii absolventi care au parasit tara sa se intoarca pentru o cariera in Moldova.

Recesiunea in economiile internationale ar putea deci sa profite Republicii Moldova prin revenirea capitalului uman calificat in tara si sporirea numarului de investitori cu conditia ca statul sa promoveze masuri economico-sociale favorabile concurentei, transparentei si antreprenoriatului.